Numarul 3 Revista Vailor Crisurilor introducere

Beiușul, cu triplă frăție în Ungaria
Municipiul Beiuș s-a înfrățit, în 1992, cu oraşul Komló, iar în 1999 cu Méhkerék și Békéscsaba. Iar prieteni şi vizitatori din lumea întreagă şi-a atras şi prin casele de lemn ridicate prin voluntariat de fundaţia Habitat.
În Ţara Beiuşului turiştii pot admira biserici de lemn dar şi clădiri istorice cu alură de palate. Iar bogăţia culturală, etnografică dar şi speologică a zonei este surprinsă la Muzeul municipal. De pildă, în octombrie 2012, Muzeul a găzduit expoziţia de artă artizanală a strungarului în lemn Janos Almasi, care a decorat biserica reformată din Berveni. Co-expozanţi au fost preotul reformat Zoltan Szakacs ca pictor decorator de costume populare şi Piroska Toth cu artă de goblen. Motto-ul expoziţiei a fost «Înapoi la natural».

 

Rezervaţia “Pârâul Peţea” a secat şi îngheţat
În ciuda apelurilor repetate ale custodelui rezervaţiei natural din Băile 1 Mai, autorităţile nu au reuşit să închidă decât câteva foraje ilegale de apă termală din zonă. Aşa încât s-a ajuns în nefericita situaţie prevăzută de naturaliştii Muzeului Ţării Crişurilor. Izvorul de apă termală a lacului “Ochiul Mare” a secat în luna decembrie, astfel că lacul s-a redus la dimensiunile unei bălţi iar nămolul a îngheţat. În aceste condiţii e greu de crezut că au supravieţuit cele trei specii unice din această rezervaţie: nufărul termal, Roşioara lui Racoviţă şi melcul relict Melanopsis Parreyssi. Şi doar la primăvară se vor putea evalua proporţiile dezastrului.


Pescuind pe partea română a Crişurilor
La magazinele de pescuit găsim unelte tot mai moderne, iar pe paginile de Internet apar tehnici tot mai sofisticate pentru a învinge instinctele de adaptare ale peştilor. Dar tot pe Internet găsim şi tot mai multe articole prietenoase cu peştii. Articole care ne îndeamnă să ne bucurăm sufletul nu doar cu victoriile undiţei, ci şi cu peisajele oferite de Crişuri şi afluenţii lor în zona montană, submontană şi de şes. Iar varietatea peisajelor e subliniată şi de varietatea speciilor care se pot găsi pe Crişuri: de la păstrăvi şi lipani, până la crapi şi ştiuci, de la peştişori protejaţi în Europa, precum zglăvoaca şi porcuşorul, până la uriaşii somni mustăcioşi. Unic pe Crişuri, e că în unele locuri aceste specii atât de diferite convieţuiesc laolaltă.


Pe urma braconierilor
„Trăim ca să pescuim, nu pescuim ca să trăim”, acesta este sloganul Asociaţiei Pescarilor Sportivi Aqua Crisius din Oradea, custode a şapte arii naturale protejate de pe Crişul Negru şi Crişul Repede. Însă năravurile vechi, lăcomia, ignoranţa sau, uneori, sărăcia, împing pe unii bihoreni spre îndeletniciri care nu ţin deloc de pescuitul fair-play. Ca atare, una din misiunile importante ale rangerilor de la Aqua Crisius e să „pescuiască” braconierii iar în paralel, să educe sau să avertizeze pescarii neştiutori dar nu neapărat rău-intenţionaţi. Meseria de ranger nu e una uşoară, fiindcă unii braconieri ies cu plasele noaptea sau pe vreme rea, chiar şi pe viscol.

 

Situri Natura 2000 „în cascadă” pe Crişul Repede

De la izvoarele din Munţii Apuseni şi până la traversarea graniţei româno-ungare, Crişul Repede formează o salbă de Situri Natura 2000. Majoritatea acestor situri sunt administrate de APS Aqua Crisius, care este responsabilă de protejarea speciilor valoroase de floră şi faună precum şi de conservarea habitatelor acestora.
Patru dintre aceste situri Natura 2000 se află pe Crişul Repede: Valea Iadei, Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, Crişul Repede amonte de Oradea respectiv Crişul Repede amonte de Oradea.
Lor li se adaugă rezervaţia Defileul Crişului Negru respectiv ROSCI 0049 pe Crişul Negru.
Vulnerabilităţile comune sunt reprezentate de poluare, turism necontrolat, colectări de plante rare sau medicinale şi, în unele cazuri, lucrări hidrotehnice, defrişări, agricultură intensivă.