Subiecte Numarul 4 Revista Crisurilor

1. Carnivore mari în Bihor

Studiul comandat de Ministerul Mediului pentru sezonul 2011/2012 arăta că în Bihor trăiesc 22 de urşi (număr optim - 50), 85 de lupi (număr optim – 70) şi 28 de râşi (număr optim 18). Ca atare, în sezonul 2011/2012 Ministerul a aprobat recoltarea a zece lupi şi a niciunui urs sau râs în Bihor. În 2012/2013
Ministerul a aprobat recoltarea unui urs de către Asociaţia Cinegetică Apuseni în zona Valea Drăganului - Valea Iadului şi a 13 lupi (din care au fost vânaţi doar patru).

Articol în paginile 16 -18.

 

2. Episcopul Bercea: “să nu pierdem contactul cu Natura”

În luna mai a înflorit bujorul banatic pe Dealul Pacău, cea mai nordică rezervaţie din ţară care asigură ambientul necesar acestei specii ocrotite. La invitaţia custodelui rezervaţiei, Asociaţia „Aqua Crisius”, episcopul
greco-catolic Virgil Bercea, şi-a regăsit pentru o zi pasiunea care l-a
îndemnat în tinereţe să studieze şi horticultura. Iar vizita episcopului
orădean în acel colţişor de rai floral a prilejuit şi un interviu.

Articol în paginile 32 -35.


3. Cântece şi dansuri folclorice în Crişana

Renumitul etnolog clujean Mircea Câmpianu, în lucrarea sa de doctorat “Pe urmele lui Béla Bartók în Bihor după 100 de ani” (scrisă în anul 2008) observă că “una dintre zonele folclorice româneşti a cărei importanţă în păstrarea unei tradiţii muzicale de neasemuită valoare a fost descoperită în urmă cu aproape o sută de ani de către Béla Bartók”.

Bogăţia folclorică se observă încă la cântăreţii populari care animează nunţile tradiţionale rurale cu descântece şi strigături de nuntă. Şi la astfel de ocazii se remarcă vioara cu goarnă (hidede-higheghe cu tolcer / tölcsér). Meşteri şi interpreţi la vioara cu goarnă se mai întâlnesc la evenimente tradiţionale precum Târgurile de la Fechetau, Vama Sării sau de pe Muntele Găina.

Articol în paginile 40 - 41

 

4. Plutaşi şi ceteraşi la Târgul de la Vama Sării

Târgul de la Vama Sării din Vadu Crişului a ajuns anul acesta la ediţia a 45-a, fiind printre cele mai longevive manifestări etno-folclorice din Bihor. Ca vechime, Târgul de la Vama Sării este întradevăr întrecut de Târgul de Fete de pe Muntele Găina, care datează de sute de ani.Numele festivalului de la Vadu Crişului provine însă din secolele XIII-XV, când în defileu se vămuia sarea adusă din ocnele Transilvaniei spre Câmpia Panonică. Denumirea serbării este atestată de documente din evul mediu potrivit cărora la Vadu Crişului, pe Crişul Repede, activa fără întrerupere un punct vamal între Transilvania şi Paşalâcul otoman
de la Oradea. Vameşii reţineau o parte din sarea adusă de cărăuşi în căruţe sau de plutaşi, pe Criş.

Articol în paginile 42-43.

5. Oradea: atracţii turistice în cascadă

Istoria Oradiei a fost scrisă şi de geografia ei. Căci marile puteri, inclusiv austriecii şi turcii, i-au râvnit poziţia strategică, având mereu apă proaspătă pe îndestulate, străjuind intrarea spre Munţii Apuseni burduşiţi cu sare, metale preţioase, marmură şi lemn dar deschizând cale largă şi spre mănoasele şesuri ce se întind spre Câmpia Panonică.

Cea mai reprezentativă aşezare din zona Văilor Crişurilor se remarcă, dintre toate oraşele de pe graniţa româno-ungară, prin cosmopolitism. Iar această “bio-diversitate” umană se regăseşte nu doar în
recensământurile populaţiei, ci îmbogăţeşte şi istoria clădirilor şi locurilor, obiceiurile şi religiile, cât şi creaţia artistică, fie meşteşugărească ori cultă.

Articol în paginile 66 -68.


6. Prinţul Charles, la contele de Valea Crişului

Prinţul Charles al Marii Britanii e un promotor fidel al turismului tradiţional din Transilvania şi chiar a cumpărat case autentice pe care i le îngrijeşte prietenul său, contele Tibor Kalnoky de Valea Crişului.
La rândul său, contele Kalnoky de Köröspatak şi-a restaurat vechile proprietăţi redobândite în zona Valea Crişului (Sepsiköröspatak) de lângă Sf. Gheorghe. Iar această comună este singura localitate din România care păstrează, prin numele ei, legătura cu zona Crişurilor, indicând astfel originea vechii familii aristocratice Köröspatak. Astfel, se crede că primul conte Kalnoky, originar din zona Crişurilor, a fost înnobilat, în secolul XIII, de suveranul Ungariei, după ce i-a salvat viaţa la o vânătoare, ţintind ursul năpustit asupra regelui. În plus, Kalnoky I a primit moşia din Covasna (asemănătoare peisagistic cu zona montană a izvoarelor Crişurilor) precum şi o stemă nobiliară cu un urs săgetat.

Articol în pagini 69.

 

7. Kings Land Ineu, un club cu ofertă princiară

Polo călare şi echitaţie pe cai frizieni, aerodrom, golf, pescuit, hidrobiciclete, birdwatching (observarea păsărilor) şi cultură în aer liber. Acestea sunt atuurile complexului Kings Land care se întinde pe 60 de hectare şi are două lacuri de pescuit de circa opt hectare. Pe site-ul kingsland.ro se pot vedea inclusiv zece tururi virtuale, cu panorama de 360 de grade, a complexului. 
Ineu de Criş se află la 15 km de Oradea, spre Cluj Napoca, astfel că se poate ajunge atât cu automobilul pe E60 cât şi cu bicicleta. Pentru bicicliştii care preferă un drum mai necirculat, chiar dacă pe jumătate neasfaltat, se poate pedala şi pe varianta Oradea - Podgoria – Fughiu – Husasău de Criş – Ineu de Criş.
Articol în paginile 88 -89