Pestera Meziad deschisa intr-o lumina fantastica (nr. II)


Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a reamenajat anul acesta şi Peştera Meziad, aflată nu departe de Peştera cu Cristale din comuna Roşia. Cu sprijinul Primăriei Remetea, a Fundaţiei Româno-Americane şi a Fundaţiei pentru Parteneriat, în Peştera Meziad s-au montat căi de acces sigure şi o tiroliană experimentală, la intrare. Tiroliana urmează să facă parte dintr-un Parc de aventură montană ce va fi amenajat lângă intrarea în Peşteră.
La inaugurarea de la finele lunii septembrie, formaţia „Clarineţii” a susţinut un concert de muzică clasică într-una din galeriile peşterii.
„Am schimbat dotările vechi şi uzate. Şi am introdus iluminare rece, prietenoasă cu mediul speologic şi acceptabilă pentru speciile de lilieci. Era necesară iluminarea tip LED fiindcă Peştera Meziad este rezervaţie naturală şi adăposteşte specii protejate de lilieci”, a explicat Paul Iacobaş din partea CAPDD Bihor. Astfel, în Peştera Meziad hibernează, în medie, 20.000 de lilieci din opt specii. De pildă, în Sala Liliecilor predomină specia Miniopterus schreibersii.
Lumină enigmatică
Manager de proiect şi responsabil de proiectul tehnic de amenajare, Viorel Lascu apreciază că iluminarea aduce şi un plus artistic. Astfel, „lumina enigmatică” stimulează imaginaţia vizitatorului. Dealtfel, Viorel Lascu obişnuieşte să mai propună vizitatorilor din unele peşteri câteva momente de întuneric total pentru ca turistul să simtă mai bine atmosfera subterană sau să audă picuratul apei. La fel cum Homo sapiens simţea în urmă cu milenii.
Potrivit celor care au instalat LED-urile în Peştera Meziad, jocurile de lumini fac şi mai interesante stalactitele, stalagmitele, coloanele şi celelalte formaţiuni speologice din galerii. Astfel, formaţiunile din Peştera Meziad inspiră figuri fantastice, mitologice sau legate de istoria locală. La fel cum şi speologii parcă s-au ghidat după versul „Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină” din poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” a poetului Lucian Blaga.

Portal remarcat în 1861
La Peştera Meziad se poate ajunge acum şi dinspre DN1 Oradea – Cluj cu viraj spre Damiş, Roşia şi apoi comuna Remetea. Dar mai uşor este pe drumul DN 76 Oradea – Deva, cu viraj stânga în centrul Beiuşului, unde indicatorul rutier arată spre comuna Roşia. Dar se merge doar până în comuna Remetea, din care se ia dreapta, încă 6 km, până în satul Meziad. Din sat mai sunt 3 km pe drum forestier, de-a lungul pârâului Valea Peşterii. Acolo, turistul e impresionat din start de intrarea peşterii, cu o geometrie aproape simetrică, şi cu o deschidere largă, de circa 10 x15 metri. Dealtfel portalul impresionant al Peşterii Meziad e amintit şi de K. Peters, în anul 1861, în cartea sa “Portale”. Înainte de 1900, Czárán Gyula explorează un sector mai scurt, de la intrare, pe care îl descrie, cartează şi amenajează. În 1921, speologii conduşi de Emil Racoviţă descoperă 3,5 km de galerii noi. Explorările continuă iar, în perioada 1972 – 1974, Peştera este amenajată partial şi cartată din nou, cu instrumente moderne la acea dată. Azi suma lungimii galeriilor este de circa 4.700 de metri, din care 1.050 sunt amenajaţi pentru vizitatori. Întrucât sălile grandioase şi sectoarele largi sunt separate în destule locuri de galerii strâmte, amenajarea s-a putut face doar parţial.

Formată din două peşteri suprapuse
La Meziad se află una dintre cele mai frumoase peşteri din Apuseni, prin armonia şi bogăţia peisajului subteran. Prin captarea a două izvoare subterane în perioade geologice distincte, Peştera s-a dezvoltat pe două nivele diferite şi ca aspect. Ele comunică prin Galeria Descendentă, Gâtul Dracului şi Galena de Joncţiune. Suprapunerea celor două nivele în zona vizitabilă numită Podul Natural, înalt de 35 de metri, asigură un spectacol aparte.
Un alt peisaj impresionant este în Galeria Gururilor, unde s-a format o reţea de mici baraje de calcit.
Inundaţii şi colmatări bruşte din istoria Peşterii au închis galeriile mai înguste. Astfel, au fost prinse în capcană sălbăticiuni şi s-au putut păstra şi găsi oase de urs de cavernă (Ursus Spelaeus), îndeosebi în Sala Oaselor. Totodată, s-au găsit şi urme de Homo Sapiens, din paleolitic şi neolitic.
Aceste descoperiri, plus diversitatea formaţiunilor carstice, plus adăpostirea de specii protejate de lilieci au făcut ca Peştera Meziad să devină o rezervaţie protejată prin lege. Ca atare, vizitarea ei se face cu respectarea valorilor naturale şi paleontologice deosebite.
Scris de Cristian Horgoş