Tiroliană, muzeu de mină şi Peşteră de Cleştar (nr. II)


„Uauuuuuuuuuu...”, exclamă încântat, deasupra văii, unul din puştanii care s-au încumetat să se dea pe tiroliana lungă de 300 de metri din Parcul de Aventură din comuna Roşia. Emoţiile erup căci tiroliana de la Roşia e cea mai lungă din vestul României şi a doua în ţară după tiroliana din Harghita Băi. Îndeosebi la prima tură, inima începe să pompeze mai rapid sângele în vene încă de când îmbraci hamul şi măsori hăul din priviri, în balconul de lansare. tiroliana
La Roşia, prichindeii urcă pe tiroliană doar cu tăticii lor. Iar când ajung pe platforma de sosire sunt frânaţi şi preluaţi de un localnic specializat în această misiune aparent uşoară, dar importantă.
„Dacă frânez prea puţin, riscul e ca turistul să ajungă pe platformă cu viteză prea mare. Dacă frânez mult, se poate să rămână omul suspendat pe cablu, şi să-l recuperăm mai greu. Dar dacă ai antrenament, nu e greu să estimezi greutatea celui din ham, şi forţa potrivită pentru frânare”, ne-a explicat „prinzătorul”.
Senzaţiile sunt tari, priveliştea spectaculoasă dar condiţiile de siguranţă sunt esenţiale. De instalarea tirolianei s-au ocupat doar profesionişti, inclusiv Viorel Lascu, preşedintele Federaţiei Române de Speologie. Iar de la inaugurarea din luna august nu a fost niciun incident. Hamurile şi echipamentul sunt de calitate, fiind achiziţionate cu finanţare din Fondul Global pentru Mediu.
Capătul de sus al cablului de oţel greu de o jumătate de tonă este ancorat într-o stâncă deasupra intrării în mina Farcu şi în Peştera cu Cristale. Apoi tiroliana traversează o vale, având cel mai înalt punct cam la 50 de metri de sol. Iar platforma de sosire e chiar lângă drumul care şerpuieşte înapoi spre Peşteră. Cine vrea încă o porţie de adrenalină plăteşte 15 lei dacă e adult sau 10 lei dacă e copil. Tot 10 lei plătesc şi adulţii din grupuri de minim zece persoane.
Muzeu şi Peşteră de Cleştar
Lângă tiroliană, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a inaugurat anul acesta încă două atracţii inedite.
În anul 1987, după o dinamitare din mina Farcu, minerii au descoperit o intrare în Peştera cu Cristale. Din păcate, splendoarea „perlelelor” albe formate în secole din calcarul dizolvat de apă, a atras şi vandali care au rupt o parte din cristale pentru a le vinde colecţionarilor de flori de mină. Din fericire, accesul foarte dificil în unele cotloane ale peşterii a salvat cristale preţioase.  Iar în 1991 s-a prăbuşit intrarea în peşteră, oprind total „negustorii” de cristale.
CAPDD Bihor, ca şi custode al sitului Natura 2000 „Munţilor Pădurea Craiului”, a început amenajarea peşterii printr-un grant finanţat de un organism subordonat Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). S-a curăţat peştera, s-au montat scări de acces şi s-a introdus LED-uri cu lumină rece care nu dăunează cristalelor. Firma Ecopiro, cu licenţă de exploatare în mina Farcu, a ajutat cu suport logistic şi cu dotarea Muzeului Minier.
„Aflat într-o galerie laterală a minei Farcu, Muzeul îşi propune să prezinte o imagine cât mai fidelă a vieţii şi activităţii minerilor din Munţii Pădurea Craiului”, explică Andrei Acs, din partea CAPDD Bihor.
Ghidul minei şi peşterii povesteşte turiştilor despre istoria minei Farcu şi le prezintă un motor pentru tractarea vagoneţilor cu bauxită, echipamentul de comunicare, căile de ventilaţie, lămpaşe, picamăre şi alte artefacte miniere.
Din tunelul principal se deschide şi o grotă uscată unde se depozita dinamita precum şi o galerie încăpătoare şi cu acustică deosebită, în care CAPDD Bihor doreşte să amenajeze o sală pentru concerte simfonice.
Ghidul mai spune că în galeria principală va fi montat un trenuleţ turistic şi un lift.
Perla Apusenilor
Asociaţia Peşterilor Turistice din România a introdus deja valoroasa Peşteră cu Cristale din mina Farcu în circuitul “International Show Cave”.
Viorel Lascu, promotor al proiectului,  oferă şi explicaţii speologice: „Particularitatea peşterii este dată de cristalele transparente care atârnă de tavan ca «libelule». Acum, doar o treime din Peşteră e vizitabilă. O altă treime va fi vizitabilă doar în mini-grupuri, după ce se va monta un cablu. Tiroliana va avea pantă lină, astfel că, aflat în ham, te vei putea uita în stânga şi în dreapta, şi chiar să face poze. Nu ştiu să mai existe aşa ceva altundeva”.
Ghidul peşterii mai atenţionează vizitatorii să nu atingă formaţiunile minerale pentru că grăsimea de pe mâini opreşte procesul de formare.
CAPDD mai vrea şi un laborator pentru studiul formării şi conservării florilor de mină precum şi a vietăţilor din apa de picurare şi din bazinaşele naturale.
Proiectul denumit „Metode inovative de valorificare a capitalului natural în situl Natura 2000, Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului” se va finaliza anul viitor. Pentru acest proiect, custodele CAPDD Bihor a obţinut finanţare prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Fondul Global pentru Mediu. Proiectul de la Roşia se derulează prin Programul de Granturi Mici, la o valoare de 267.270 lei.
În plus, turiştii atraşi de Zilele Comunei Roşia sau de Zilele Munţilor Piatra Craiului pot vedea dansuri şi cântece tradiţionale. Turiştii mai pot degusta pălincă, gem de fructe de pădure, murături, slănină şi cârnaţi la Târgul de produse tradiţionale asociat Festivalului „Cu straiţa plină”, organizat de Primăria Roşia şi şapte ONG-uri cu profil ecologist, printre care şi CAPDD Bihor.
Primarul Florin Bonca are în continuare planuri turistice, cu o valoare totală ce tinde spre 800.000 de euro. „Pe Măsura 3.1.3. am depus un proiect de traseu turistic pe Cheile Cuţi, de o rară frumuseţe. În Chei se află un lanţ de peşteri, dintre care Peştera Rece şi Peştera Vacii se pot amenaja. Iar pentru Cheile Lazurilor avem un proiect de Hotărâre de Guvern”, anunţă primarul comunei Roşia, Florin Bonca.