Nufărul termal, valoros dar şi sensibil (nr. III)

Până acum, Rezervaţia naturală „Pârâul Peţa” era renumită ca atracţie turistică prin valoarea biologică dată de speciile endemice ale nufărului termal, ale roşioarei lui Racoviţă şi a melcului relict, păstrate în ambientul „tropical” al lacului încă din era terţiară.
Iată însă că, printr-un concurs de împrejurări nedorite, Rezervaţia declarată monument al naturii în 1932, îşi depăşeşte calitatea de simbol natural al Băilor 1 Mai.
nufar termal


Practic, bio-rezervaţia a ajuns să fie şi cel mai sensibil şi vizibil indicator pentru nivelul pungii de apă geo-termală care alimentează întreaga activitate turistică din Băile 1 Mai şi Băile Felix.
Dar ce s-a întâmplat? Pe scurt, lacul aproape a secat atât în august 2011 cât şi în iarna din 2012/2013. Iar scăderea drastică a nivelului apei a dus la răcirea ei, punând sub semnul întrebării soarta speciilor relicte.

imghetat

Alimentat artificial cu apă-termală
Ca primă soluţie de urgenţă,  lacul a fost „pus sub perfuzie” cu ajutorul unui furtun care aduce apă caldă dintr-un foraj al Societăţii de Turism Băile Felix. Pentru un plus de siguranţă, muzeografii au strămutat exemplare de roşioară şi melc relict într-un acvariu mare pentru a se putea repopula lacul în caz de nevoie. Acum, în mijlocul lacului, custodele Rezervaţiei a „plantat” şi o miră pe care se poate urmări clar, nu pe vorbe, variaţiile nivelului apei.
În paralel, Prectura Judeţului Bihor a dispus controale la pensiuni şi unităţi turistice pentru a depista forajele ilegale de apă termală despre care custozii muzeografi afirmă că au dus la secarea izvorului natural sublacustru. Totodată, în luna ianuarie, Prefectura a adus la masa consultărilor specialişti naturalişti, reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor – ca şi custode al rezervaţiei, responsabilul local al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) şi edilii comunei Sânmartin.
Refiltrare, recirculare
Din discuţiile lungi şi, deseori, contradictorii, s-au desprins câteva idei şi recomandări. Anume ca ANRM să nu mai acorde licenţe de foraje termale în zonă. Totodată, biologii au propus ca, pentru protejarea zăcământului de apă geotermală, la piscine şi aquaparcuri de divertisment, să se introducă sisteme de recirculare, refiltrare şi reîncălzire a apei respective prin panouri solare, aşa cum se întâmplă în multe ţări ale Europei.
Întâlnirea s-a încheiat “în coadă de peşte”, astfel că prefectul Claudiu Pop a cerut muzeografilor să-şi centralizeze propunerile de măsuri, dar şi să solicite, în paralel, acordul Academiei Române pentru o eventuală intervenţie în rezervaţie.
La scurt timp, şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului s-a sesizat şi a constituit o comisie care să cerceteze şi monitorizeze situaţia apărută în Rezervaţia Pârâul Peţa. Iar Comisariatul Judeţean Bihor al Gărzii Naţionale de Mediu a sancţionat custodele rezervaţiei fiindcă, dincolo de semnalele de alarmă transmise autorităţilor, a întârziat luarea unor măsuri concrete de natură să asigure conservarea habitatului pentru speciile ocrotite.
Odată cu venirea primăverii, rămâne de văzut dacă şi în ce proporţie a fost periclitată de îngheţ populaţia de nufăr termal precum şi acvafauna din Ochiul Mare.