Plutaşi şi ceteraşi la Târgul de la Vama Sării


Târgul de la Vama Sării din Vadu Crişului a ajuns anul acesta la ediţia a 45-a, fiind printre cele mai longevive manifestări etno-folclorice din Bihor. Ca vechime, Târgul de la Vama Sării este întradevăr întrecut de Târgul de Fete de pe Muntele Găina, care datează de sute de ani.
Numele festivalului de la Vadu Crişului provine însă din secolele XIII-XV, când în defileu se vămuia sarea adusă din ocnele Transilvaniei spre Câmpia Panonică.
Denumirea serbării este atestată de documente din evul mediu potrivit cărora la Vadu Crişului, pe Crişul Repede, activa fără întrerupere un punct vamal între Transilvania şi Paşalâcul otoman de la Oradea. Vameşii reţineau o parte din sarea adusă de cărăuşi în căruţe sau de plutaşi, pe Criş.
Ca în defileul Dunării
Mărturie a străvechii activităţii este turnuleţul din piatră păstrat la intrarea în defileu. Turnul a fost ridicat la opt metri înălţime, pe o stâncă, având şi trei ferestre de observare dar şi de tragere cu arme de foc. Turnul şi grota de lângă el au fost botezate „Casa Zmăului” şi seamănă ca funcţionalitate cu Peştera Veterani aflată în defileul Dunării, la Cazanele Mari, şi care era şi ea folosită, în Evul Mediu, ca punct de control vamal austriac.
La baza turnului de la „Casa Zmăului” se mai găsesc rămăşiţele fiarelor de care se legau plutele cu frânghii în timpul vămuirii.
În timp, gura Defileului Crişului Repede a atras şi alţi neguţători care vindeau alimente, obiecte meşteşugăreşti ori gospodăreşti, din ceramică, fier sau lemn. Astfel, cu încetul s-a înfiripat târgul de la Vama Sării.
După tradiţie, Târgul din Defileul Crişului are loc în primul sfârşit de săptămână din luna iunie, adică anul acesta pe 1 şi 2 iunie. Organizatori fideli sunt Primăria, Consiliul Local şi Căminul Cultural din Vadu Crişului organizează, alături de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Bihor.
Promovare turistică prin Hu-Ro
În preambul s-a pregătit inaugurarea Incubatorului de afaceri pentru dezvoltarea turistică transfrontalieră Ungaria - România. Apoi, ca de obicei, deschiderea oficială se marchează cu sosirea plutei cu sare, condusă pe apele Crişului Repede de la turnul de la Vama Sării până în zona terenului de fotbal. Apoi, după concertul formaţiei Mitică Negrean, tinerii au parte de mult-aşteptata discotecă în aer liber. Tot pe terenul de fotbal, a doua zi începe cu un concurs de gătit bograci. La amiază defilează formaţiile artistice de pe Valea Crişului, invitate la manifestări, de la Căminul Cultural până la terenul de fotbal, unde se întrec în cadrul concursului-festival „Târgul de la Vama Sării” sub jurizarea CJCPCT Bihor. Parada portului popular, afişat cu mândrie de fete frumoase şi tineri semeţi, dă un plus de distincţie şi savoare ceremonialului.
Artişti români şi unguri
A doua seară de concert are parte de interpreţii români Tinu Veresejan, Roxana Nemeş, Lassaria & Caytlin şi Ellie White iar din Ungaria a fost chemat Laszlo Attila - câştigătorul consursului Csillag Szuletik (anii trecuţi au venit din Ungaria formaţia „Rezeda” , interpreţii Karkagi Nagy Zoltan & Andy precum şi LL Junior). Seara a doua de discotecă în aer liber începe doar după tradiţionalul foc de artificii.
Anual, Târgul de la Vama Sării atrage mii de participanţi, inclusiv delegaţii oficiale din comunele înfrăţite din Ungaria: Körösszegapati, Székkutas şi Fesőpakony dar şi din Hajduszoboszlo, oraş cu care Vadu Crişului a derulat proiectul pentru incubatorul de afaceri transfrontalier.
Cazare şi oferte de agrement
Turiştii se pot caza în Vadu Crişului la cabana „Roua Munţilor” sau la pensiunea „Corimen” dar şi în Şuncuiuş la hotelul „Contele Dracula”, la Pensiunea Albastră ori la Cabana Direcţiei de Tineret Bihor.
Festivalul e şi o bună ocazie de a lua contact cu posibilităţile de agrement din zonă: rafting, speologie, escaladă sau drumeţii montane.
În această idee amintim că din anul 1955, peştera Vadu Crişului şi cascada cu întreg defileul au fost declarate rezervaţie naturală, fiind supravegheate de custodele CAPPD (Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă) Bihor şi de Muzel Ţării Crişurilor. În carstul din zona Vadu Crişului se mai află Peştera Mătulina, Peştera Cărbunarilor, Peştera Umedă, Peştera Mică, Peştera Mare, Peştera Devenţului şi Peştera Caprelor. În unele peşteri din zonă arheologii au găsit vestigii străvechi, chiar şi din epoca bronzului.
Localitatea Vadu Crişului a fost atestată documentar la 1332 iar în 1405 a fost declarată, de către regele Sigismund de Luxemburg, primul oraş crăiesc liber din Transilvania, încă înaintea Oradiei.
Unii localnici povestesc legende sau chiar caută încă urmele unor comori provenind fie de pe vremea dacilor, fie din zestrea unei mirese care, de teama tâlharilor, s-a aruncat de pe o stâncă din defileu, fie din prada adunată de un localnic împuşcat de austrieci fiindcă jefuia din mers trenurile ungând şinele cu slănină în zonele cu pantă.