Oradea: atracţii turistice în cascadă


Istoria Oradiei a fost scrisă şi de geografia ei. Căci marile puteri, inclusiv austriecii şi turcii, i-au râvnit poziţia strategică, având mereu apă proaspătă pe îndestulate, străjuind intrarea spre Munţii Apuseni burduşiţi cu sare, metale preţioase, marmură şi lemn dar deschizând cale largă şi spre mănoasele şesuri ce se întind spre Câmpia Panonică.

Cea mai reprezentativă aşezare din zona Văilor Crişurilor se remarcă, dintre toate oraşele de pe graniţa româno-ungară, prin cosmopolitism. Iar această “bio-diversitate” umană se regăseşte nu doar în recensământurile populaţiei, ci îmbogăţeşte şi istoria clădirilor şi locurilor, obiceiurile şi religiile, cât şi creaţia artistică, fie meşteşugărească ori cultă.
În lunga şi sinuoasa curgere a anilor, doi regi şi o împărăteasă au amprentat destinul Oradiei. Regele Ladislau a pus temelia primei fortificaţii în jurul căreia s-a înfiripat oraşul. De Maria Tereza se leagă perioada de glorie a Cetăţii şi, astfel, şi consolidarea polului urban. Iar Regele Ferdinand a desăvârşit în 1919 un act politic pe care salutat nu doar de români ci şi orădeni maghiari şi evrei neliniştiţi de bolşevismul “aflat pe val” în administraţia lui Béla Kun. După ce sovieticii şi-au impus administraţia şi în Republica Socialistă România, statuile şi simbolurile regale au fost exilate şi din Oradea, dar după ’89 ele au revenit acolo unde istoria le-a consfinţit locul.

Iar în anii din urmă, euro-proiectele au adus municipalităţii şansa unor co-finanţări binevenite pentru reîmprospătarea patrimoniului arhitectonic şi turistic. Se prefigurează, astfel, renovarea Pieţei Unirii şi Pieţei Ferdinand, a Bisericii cu Lună şi Catedralei Sf. Nicolae, toate aflate pe traseul turistic care va lega Pietonalul Palatelor centrale cu Cetatea, prin strada Vasile Alecsandri şi Parcul 1 Decembrie.
Atracţii verzi şi pistă ciclistă
Paleta turistică va fi întregită de redeschiderea Grădinii Zoo, de aquaparcul ce va extinde Ştrandul Municipal, de vecinătatea cu Băile Felix şi Băile 1 Mai. Pentru turiştii care îşi aduc şi prichindeii la Oradea sau în Băi, atracţii  mai sunt Orăşelul Copiilor dar şi complexele de joacă din învecinatul Parc Olosig, care oferă un plus de verdeaţă.

Muncipalitatea plănuieşte şi amenajarea unui parc pe Dealul Pisicii, cunoscut mai nou ca Ciuperca, de pe care turcii au bombardat, în evul mediu, Cetatea orădeană când au cucerit-o. Panorama de la „Ciuperca” atrage la restaurantul de pe culme atât orădeni curioşi să-şi vadă de sus oraşul cât şi turişti.
Pentru turismul transfrontalier, o „gură de oxigen” va fi pista ciclistă Oradea – Berettyóújfalu (35 km) care va fi finalizată până în martie 2014, fiind co-finanţată cu 6 milioane de euro din fonduri europene. O bună parte din pistă va urma cursul Crişului Repede, inclusiv prin Oradea. Astfel, ea va ajunge şi spre lunca centrală a Oradiei, unde se găsesc sălcii şi plopi seculari. Notăm că acest plămân verde plăcut ochiului a fost salvat de la defrişare şi prin efortul fondatorilor Aqua Crisius, care au continuat apoi campania „Lăsaţi Crişul Verde” amenajând în luncă băncuţe, coşuri de gunoi şi leagăne rustice.
Palate art-nouveaux
Destui arhitecţi europeni consideră că, după Bruxelles, Oradea e un oraş reprezentativ pentru curentul art-nouveaux, graţie unor maeştri precum Rimanoczy Kalman.

Palatele orădene declarate monumente istorice se află în centrul vechi. Fotografii şi detalii se găsesc pe Internet cât şi în publicaţii, inclusiv în limba maghiară (Peter I. Zoltan). Ca atare, doar le amintim: Apollo, Stern, Rimanoczy şi Palatul Finanţelor (fosta Policlinică) - toate pe pietonalul Republicii, Poynar, Levay şi Teatrul – toate în Piaţa Ferdinand, Vulturul Negru (Piaţa Unirii), Ulman (Parcul 1 Decembrie), Darvas la Roche (str. Iosif Vulcan), Moskovics (str. Moscovei), Deutsch (str. V. Alecsandri), Palatul Copiilor (str. Muzeului), Palatul Poştelor (str. Roman Ciorogariu), Palatul Justiţiei (Parcul Petofi), Primăria, Palatele Episcopiilor Ortodoxă (str. Ep. Roman Ciorogariu), Greco Catolică (str. Ep. Mihai Pavel) şi Romano Catolică (Şirul Canonicilor), dar şi catedrala reformată de pe strada Primăriei şi biserica Evanghelică de pe strada Vladimirescu.

Nu putem omite Palatul Academiei de Drept din Oradea (actualul Colegiu Naţional „Mihai Eminescu” de pe strada R. Ciorogariu). Academia Regală de Drept din Oradea (1780 – 1934) a funcţionat iniţial pe locul actualei Primării şi este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România. În cadrul ei s-au format personalităţi precum Emanuil Gojdu, ministrul Aurel Lazăr, episcopul Vasile Mangra, Gh. Plopu - şef de secţie la Înalta Curte de Casaţie din România etc. Tradiţia Academiei a fost preluată de Universitatea din Oradea, în a cărei campus se mai găsesc urmele unui vechi parc dendrologic.
Palatul Episcopal Baroc
Prin anvergura lor europeană se remarcă Palatul Baroc şi Cetatea.
Palatul Episcopal Baroc s-a ridicat între 1762 şi 1777 după viziunea arhitectului Franz Anton Hillebrandt. Palatul e înnobilat cu stucaturi, sobe de faianţă glazurată, şemineuri cu marmură şi capiteluri corintice. Pereţii Sălii Festive sunt pictaţi de renascentistul Francisc Storno iar în Capela Palatului, bavarezul Johann Schöph l-a pictat pe Sf. Boromaeus rugându-se în timpul ciumei. Palatul Episcopiei Romano Catolice încă este vizitabil zilnic, îndeosebi aripa care găzduieşte secţii şi expoziţii ale Muzeului Ţării Crişurilor. În acelaşi complex arhitectural s-a ridicat şi Catedrala Romano-Catolică cu rang de Basilica Minor, imediat următorul după Basilica Sf. Petru din Vatican. La Catedrală, episcopul oficiază de obicei slujbele de Paşte şi Crăciun, dar în acelaş lăcaş au loc şi concerte la orgă sau alte instrumente, continuându-se tradiţia deschisă la curtea episcopală de Michael Haydn, fratele compozitorului Franz Joseph Haydn. Parcul înconjurător, cel mai bogat în magnolii din Oradea, e şi o oază de umbră în arşiţa verilor.

Mai notăm că Muzeul Ţării Crişurilor se va muta în fosta Garnizoană, o clădire cu arhitectura secolului XIX, chiar mai amplă decât Palatul Baroc şi înconjurată de un parc cu arbori seculari.
Cetatea, într-o nouă Renaştere
Zbuciumata istorie a Cetăţii se găseşte pe site-ul ei, în patru limbi, aşa încât nu o detaliem. Dar pe lângă rolul ei militar, îl evidenţiem şi pe cel cultural. Astfel, observaţiile făcute de astronomul Regiomontanus în primul Astro-Observator din Europa, amenajat în Cetatea Oradea, au fost adunate în renumita “Tabula Varadiensis” şi au stat la baza legilor de mişcare a planetelor stabilite de celebrul Kepler. Graţie lui Regiomontanus, Meridianul Zero, stabilit acum la Greenwich – în Anglia, a trecut prin Cetatea Oradea între 1464 şi 1667. Acum, Cetatea e în plină refacere, contractul fiind câştigat şi derulat de o firmă ungară licenţiată în restaurarea monumentelor istorice. Vechea fortificaţie va avea un Muzeu al Pâinii, o Bibliotecă şi un Muzeu al Cetăţii, Lapidarium, spații expoziționale, centre de degustare a produselor tradiţionale (restaurant medieval) şi centre de promovare a meșteșugurilor şi artei tradiționale.
Zilele Cetăţii: turniruri, săgeţi, folk
Deşi e în plin şantier, spre finele fiecărei veri continuă tradiţia Zilelor Cetăţii, cu simulări de lupte cavalereşti, cântăreţi cu stil medieval, concerte folk, concursuri de tras cu arcul tradiţional, standuri cu suveniruri, ateliere de kurtos-kolacs şi alte delicii cu aromă de epocă. În zona de Şanţ a Cetăţii încă neamenajată ca Parc Dendrologic, au mai avut loc, periodic, expoziţii de păsări şi animale mici, concursuri chinologice şi activităţi şcolar-sportive. Iar în Teatrul de Vară amenajat în Bastionul Ciunt a avut loc deja un spectacol inaugural.
Târgul meşterilor, pălincii şi vinului
În ultimii ani, festivalurile dedicate meşterilor şi producătorilor populari de vin, pălincă şi plăcinte au loc fie în Parcul 1 Decembrie fie în Parcul Nicolae Bălcescu, ultimul găzduind lunar şi târguri de anticariat sau de animale mici. Datorită succesului de public, marile târguri au loc şi de două ori pe an, alipindu-se şi de Festivalul Toamnei Orădene.
Târgurile de vin şi pălincă atrag producători rurali din multe zone ale Bihorului, dar şi dinspre Arad.
Însă Târgul Meşterilor Populari adună de câţiva ani meşteri din toată ţara şi chiar din Ungaria.
În 2012, Târgul a ajuns la a XIX-a ediţie şi a avut în ofertă podoabe tărăneşti, costume populare, împletituri de papură şi nuiele, icoane, instrumente muzicale, măşti, ouă încondeiate, pictură populară naiv-veselă, icoane pe sticlă şi pe lemn, podoabe din sticlă (meşterite pe loc, la flacără), turtă dulce, colaci secuieşti, ţesături, ştergare, mărgele, păpuşi făcute manual. În paralel, s-a organizat Festivalul Internaţional de Folclor de la Oradea, la care au participat ansambluri din Algeria, Bulgaria, Grecia, România, Serbia, Slovacia, Turcia şi Ungaria. De organizare s-au ocupat Muzeul Ţării Crişurilor, Teatrul Regina Maria şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale - Bihor.

Hoteluri şi restaurant de top
Oradea are şapte hoteluri de patru stele cu bucătării de acelaşi nivel: Forum Continental - Dacia, DoubleTree by Hilton (ambele pe Aleea Ştrandului), Elite (lângă Parcul Brătianu), Ramada (Calea Aradului), Maxim (str. Victor Babeş), Silver (str. Louis Pasteur) şi Nevis (str. Lăpuşului). Hotelul de patru stele din Palatul Vulturul Negru se renovează, fiind posibilă o schimbare a destinaţiei.
Oradea mai dispune de o serie de restaurante moderne sau rustice, cu bucătării româneşti, ungureşti, italiene, asiatice etc., majoritatea concentrate în zona centrală. Dintre cele de elită amintim Graf, Vinoterra, Corsarul, Pizza e Vino, Leonesse (stil medieval), Scorillo, Capitolium etc. Restaurante cu belvedere de pe malul Crişului sunt Crinul Alb, The Bridge şi Vandana.
Despre atracţiile din Oradea şi Bihor, pe trasee tematice, se găsesc informaţii şi pe site-ul bilingv www.Thematic-routes.eu, finanţat de Uniunea Europeană.